|
Seara aceasta
de Benone Burtescu
Seara aceasta de doruri e-o dulce foşnire,
Ca genele tale când pregătesc ochilor aţipire,
Seara aceasta de toamnă e-aşa de cuminte,
De parca tu mi te-arăţi din aburul meu de cuvinte.
Vremea noastră curge ca umbrele norilor pe deasupra apelor mari,
Mai frumoasă ca o pâlpâire edenică de dragoste seara aceasta îmi răsari...
Vremea noastră zboară pe vânturile prelungi
Seara aceasta parcă te-nvaţă lipsa de mine să nu o plângi.
Seara aceasta nu-i altceva decât o clipă de aur ceresc,
În care să pot spune cu jertfă de suflet ce mult te iubesc!
Aripile cu care ai zburat până la mine
Le simt deasupra codrilor destine,
Ca pe o stelară răsuflare,
Ca pe o batere a inimii iertare.
Nu se presimt furtuni, dar oare de ce dorul a început să-mi ţipe?
Seara aceasta…vai… dragostea să nu ne-o risipe!
Că de noaptea ce vine negurarea albind,
Troienit de frumos sub ferestrele luminilor tale colind, mai colind...
Şi imi cere amurgul peste soarele stins, poem de durere,
Aştept să mă ceri!
Iubito, tu eşti floarea acestei seri!
Aştept să mă ceri!
|
|