Confesiune de dragoste

de Benone Burtescu

De-a lungul plopului priveşti în sus,
Treci pe lângă petecul acela de nor,
Mergi înainte aşa din dor în dor!
Şi chiar dacă-ai avea ceva de spus
Nu sta de vorbă cu luna,
Nici cu prima stea, nici cu a doua, cu niciuna!
Mergi înainte, chiar dacă străluciri pe lângă tine puzderie
Nimic să nu te sperie!
Urcă, urcă până ce gândurile de-atâta drum ţi se încurcă!
Pană ce aripile imaginaţiei iţi ostenesc...
Vezi, atât ba mai înalt te iubesc!

Mai priveşte te rog şi-n apa aceasta senină!
Uite, luceafărul a căzut în ea ca un ghemotoc de lumină!
Fă drumul invers nesfârşitelor înălţimi
Încearcă să cobori în străvezimi până la el să-l atingi
Să-l aduci înapoi fără să-l stingi!
Coboră prin undele calme, coboară…
Aşa-i că tot mai în adânc, tot mai departe
Luceafărul a început să-ţi pară?
Cine poate şti cât mai e până acolo unde razele sale clipesc?
Vezi, atât ba mai adânc te iubesc!

Aşează-te cu faţa la miază-zi, spre zare braţele întinde,
Prelungeşte-le în vise departe, departe...
Şi încearcă în ele universu-a cuprinde!
Nu poţi? Şi viselor mai scapă ceva?
Şi dincolo de ele o lume undeva,
Ce ai vrea să fie a ta şi n-ai cum s-o ajungi?
Nu-i vreun necaz iubita mea să plângi,
Chiar dacă acuma nu le ştim
Ele-s poveştile noastre ce nu se sfârşesc...
Uite, atât ba mai necuprins te iubesc!

Ai obosit? Nu-i nimic.
O să te-adorm pe braţele mele frumoas-o,
Mai stai cu mine numai un pic,
Aici lângă foc, pe scăunelul acesta pitic.
Dă-mi mâinile…aşa…
Ce ne trebuie rătăcire cât pămantul şi cerul?
Când iată în palmele tale universul şi-a revărsat tot farmecul,
Şi-a ascuns tot misterul...
Priveste ce linii, ce unghiuri, ce rotocoale,
Pălesc orice imagini astrale!
Este aici în ele şi freamatul genelor,
Este şi zbaterea pleoapelor sub adierea poemelor,
Sunt şi privirile cuminţi ce visează
Ca apele în fântâni când desprimăvărează,
Şi-obrajii rotunzi în care uneori de uimire te ascunzi,
Şi toate câte-s dulci şi câte-s scumpe toate
Sunt aici în palmele tale ceresc îngemănate...
Cuib al minunilor în care frumuseţile se regăsesc şi înfloresc, şi înfloresc
Vezi fata mea…atât…aproape atât de minunat te iubesc!